Harta densității jocurilor de noroc în România: Topul zonelor cu cea mai mare concentrație de jocuri de noroc

Scris de Alina Pipan, 11 Martie 2026

​​

• ​Cuprins – 2
• ​​Hartă interactivă – 2
• ​​Cele mai aglomerate zone din România – 3
• ​​1. București – 6
• ​​2. Cluj-Napoca – 7
• ​​3. Iași – 9
• ​​4. Timișoara – 10
• ​​5. Constanța – 11
• ​​6. Craiova – 13
• ​​7. Brașov – 14
• ​​8. Galați – 15
• ​​9. Ploiești – 16
• ​​10. Oradea – 18
• ​​Concluzie – 19
• ​​Metodologie – 19​

Highlights

• Peste 60% dintre zonele identificate în marile orașe sunt poziționate în puncte de tranzit masiv și zone comerciale tradiționale: Piața Obor (București), Piața Mărăști (Cluj), Gara Ploiești sau Podu Roș (Iași).
• Bucuresti: În timp ce zona de Sud-Vest (Rahova-Alexandria) mizează pe volum și densitate ridicată (70 de locații), zona Unirii-Universitate funcționează pe un model de concentrare strategică, având cea mai mare densitate pe kilometru pătrat, dar un număr mai mic de locații, orientate spre publicul de tranzit și turiști.
• Primele trei locuri sunt ocupate de zone din București care, împreună, însumează peste 160 de locații. Această cifră este mai mare decât totalul locațiilor din Iași și Cluj-Napoca la un loc.
• Spre deosebire de București (Centrul Vechi) sau Brașov (Piața Sfatului), axa pietonală principală a Oradiei este complet lipsită de astfel de locații. Acest lucru confirmă succesul hotărârilor de consiliu local din 2017 care au vizat protejarea experienței turistice și a patrimoniului vizual.

Hartă interactivă

Marile orașe din România găzduiesc astăzi tot mai multe cazinouri, săli de jocuri de noroc și agenții de pariuri sportive. Pentru a descoperi amploarea fenomenului, am pregătit o hartă interactivă în care puteți explora distribuția acestora în detaliu. De exemplu, capitala se laudă cu aproape 400 de astfel de locații, iar numărul este în creștere.

Dacă izolăm cele mai mari 10 orașe din România și analizăm numărul acestor centre de divertisment, putem observa un tipar clar: acestea prosperă în centrele importante din punct de vedere financiar. O populație predominant mai înstărită, cu un nivel de trai ridicat, va fi automat predispusă să consume resurse pentru propria distracție, aceasta fiind o oportunitate ideală de dezvoltare economică pentru acest sector.

Această analiză detaliază configurația actuală a sectorului în cele mai mari 10 orașe din România, corelând datele GPS privind numărul de locații identificate cu distribuția lor geografică și factorii urbanistici care determină apariția acestor puncte de aglomerare.

Cele mai aglomerate zone din România

Pentru a oferi o imagine completă a agențiilor fizice din România, am creat un tabel cu top 20 cele mai aglomerate zone. Această listă evidențiază nu doar volumul, ci și modul în care operatorii se poziționează strategic în raport cu fluxurile de populație și infrastructura urbană.

1. București

Cu un număr impresionant de aproximativ 398 de operatori (conform datelor din 2025), nu este de mirare că Bucureștiul ocupă primul loc pe țară ca număr total de săli de jocuri de noroc. Amploarea fenomenului constă în faptul că vorbim și despre o densitate foarte ridicată: câte o sală la fiecare circa 4.300 de locuitori.

Iată topul celor 3 zone cu cea mai mare concentrație de săli de jocuri de noroc:

1. Calea 13 Septembrie – Calea Rahovei – Șos. Alexandria – aproximativ 70 de locații – Sud-vestul Bucureștiului nu se remarcă prin volumul neobișnuit de mare de localnici, sau prin venituri mai mari decât media. Din contră, aici este vorba despre un areal cu vulnerabilitate socială ridicată, cunoscut mai degrabă pentru venituri reduse și rată înaltă de șomaj. Operatorii de jocuri de noroc aleg această zonă pe fondul dorinței jucătorilor de a avea acces la câștiguri rapide.
2. Șos. Colentina – Șos. Mihai Bravu – Piața Obor – aproximativ 50 de locații – În capătul nord-estic al orașului regăsim Șoseaua Mihai Bravu, arteră importantă ce leagă Obor de Piața Iancului. Aici converg mai multe cartiere dens populate și, mai mult decât atât, zona se bucură de o aglomerare mare de centre comerciale (precum binecunoscuta Piață Obor) și, în ultimii ani, de fenomenul de gentrificare. Astfel, operatorii de agenții de jocuri de noroc mizează în acest caz, strategic, pe volumul mare de trecători (în medie, 11.000 de oameni merg zilnic la Piața Obor).
3. Bd. Iuliu Maniu – Lujerului – Gorjului – aproximativ 42 de locații – Situat în vestul orașului, cartierul Militari și, în special, artera principală care îl traversează, adună numeroase agenții una lângă alta. O posibilă explicație se datorează faptului că reprezintă una din porțile de acces în oraș. Mai mult decât atât, este unul dintre vechile cartiere muncitorești ale capitalei. Zona are, în continuare, o densitate ridicată de populație și trafic pietonal intens, motive pentru care a ajuns un punct geografic important pentru industria jocurilor de noroc.

* Mențiune specială: Unirii – Universitate – Centrul Vechi – aproximativ 20 de locații

Am ales să trecem în revistă zona Unirii deoarece aceasta se remarcă prin cea mai mare densitate pe kilometru pătrat din București. Deși numărul de locații este mult mai modest decât celelalte mențiuni, aici sălile sunt concentrate pe străzi scurte și foarte circulate. Publicul este mixt: turiști, tineri, jucători ocazionali – cu toții atrași de profilul zonei, care promite viață de noapte intensă.

În București, fiecare sector prezintă clustere de săli de joc, însă cele menționate mai sus reprezintă zonele cele mai aglomerate.

2. Cluj-Napoca

Supranumit și raiul păcănelelor, Cluj-Napoca se lăuda în 2023 cu 45 de săli de jocuri de noroc, însă acest număr a crescut până la aproximativ 80 de unități active conform celor mai recente date din 2025. Asta înseamnă o agenție la circa 3.500 de locuitori – o densitate destul de mare.

Distribuția sălilor de jocuri de noroc este mai mult sau mai puțin uniformă, însă putem identifica 3 zone principale:

1. Piața Mărăști – Str. Fabricii – Bd. 21 Decembrie 1989 – aproximativ 18 locații – Zona dintre Piața Mărăști și artera principală care duce spre centru, Bd. 21 Decembrie, reprezintă un teren fertil pentru operatorii de jocuri. Aici, traficul este intens: studenți ai căror cămine studențești se află în apropiere, muncitori navetiști, și localnici din cartierele rezidențiale. La acestea se adaugă și proximitatea pieței principale și zonele comerciale din jur, care contribuie la fluxul continuu de oameni și, implicit, la stabilirea acestei zone ca punct central pentru operatorii de jocuri de noroc.
2. Calea Florești – Str. Primăverii – aproximativ 16 locații – Clientela consistentă de aici se datorează faptului că Mănăștur este cea mai populată zonă rezidențială a orașului, unde populația este preponderent tânără și cu venituri medii. Pe lângă baza mare de clienți locali, operatorii de jocuri de noroc găsesc de-a lungul arterelor principale și spații cu costuri de chirie mai reduse decât în centru.
3. Centru – Piața Unirii – Str. Regele Ferdinand – Bd. Eroilor – aproximativ 14 locații – Precum și în București, zona centrală a Clujului concentrează un număr notabil de săli de jocuri, datorită fluxului pietonal constant și extrem de divers. Deși aici chiriile sunt mai ridicate decât în cartierele periferice, vizibilitatea crescută justifică prezența semnificativă a operatorilor de jocuri de noroc aici.

În Cluj, sălile de jocuri de noroc urmează același tipar ca în celelalte mari orașe: acestea se regăsesc în zona centrală, aproape de piețe (un alt cluster semnificativ de aproximativ 10 locații se află în preajma Pieței Zorilor), și în cartierele rezidențiale dens populate, adesea pe arterele principale care le unesc de centru sau pe care se face accesul din afara orașului.

3. Iași

Deși al 3-lea oraș ca mărime, Iașiul se află, de fapt, pe locul al doilea la nivel național ca număr de săli de jocuri de noroc, după Capitală. Numărul este mult mai mic decât în București, în jur de 91 de astfel de săli, însă densitatea de o agenție la aproximativ 3.000 de persoane rămâne un factor important.

Fiind atât un centru universitar și cultural, cât și unul din orașele cu salarii medii destul de ridicate (aproximativ 5.000 lei net), devine clar de ce Iașiul este unt teren fertil pentru dezvoltarea sectorului jocurilor de noroc. Iată cele 3 zone care se remarcă prin aglomerarea de agenții de jocuri de noroc:

1. Podu Roș – Șos. Nicolina – aproximativ 30 de locații – Fiind atât nodul sudic de acces în oraș, cât și punctul care leagă cartierele muncitorești Nicolina și CUG, Podu Roș atrage cele mai multe locații ale agențiilor de jocuri de noroc. Pe lângă traficul auto și pietonal intens, zona este dens populată, în special de familii cu venituri modeste și medii. Acest context este ideal pentru operatorii de jocuri de noroc.
2. Piața Unirii – Str. Anastasie Panu – Str. Sf. Lazăr – Bd. Independenței – aproximativ 19 locații – Aici prezența sălilor de jocuri este menită să atragă publicul cu venituri mai mari. Cazinourile sunt amplasate strategic în apropierea barurilor și teraselor frecventate atât de turiști, cât și de populația înstărită a orașului.
3. Tărărăști – Str. Vasile Lupu – str. Tudor Vladimirescu – aproximativ 18 locații – Cartierul Tătărași este intens populat, cu o combinație de locuințe vechi și noi, iar Strada Vasile Lupu și Strada Tudor Vladimirescu funcționează ca artere majore care leagă zona de centrul orașului. Tot aici se află și Campusul universitar Tudor Vladimirescu. Fluxul constant de studenți, angajați și navetiști, amplificat și de prezența celor două spitale din zonă, creează un public variat și predictibil pentru operatorii de jocuri de noroc.

Avem de-a face, așadar cu un model dual în Iași: cartierele rezidențiale marginale sunt aglomerate de agenții orientate spre volume mari de jucători locali, în timp ce centrul prezintă o ofertă dedicată clienților ocazionali, însă cu nivel financiar mai ridicat.

4. Timișoara

Timișoara nu apare în topurile naționale privind numărul de săli de jocuri de noroc, dar asta nu înseamnă că fenomenul nu a ajuns și aici. Estimările indică în jur de 69 de unități active, un număr mai modest decât alte orașe cu număr similar de locuitori, precum Craiova sau Cluj-Napoca.

Sălile de jocuri de noroc sunt dispersate pe zone întinse, însă putem identifica trei clustere:

1. Calea Aradului – Calea Circumvalațiunii – Str. Gheorghe Lazăr – aproximativ 21 de locații – Pe aceste artere majore există trafic intens între cartierele rezidențiale, zonele de birouri și ieșirile din oraș, asigurând astfel un flux constant și divers de potențiali clienți. De asemenea, spațiile de aici oferă costuri mai accesibile decât în centru, ceea ce explică densitatea ridicată a operatorilor de jocuri de noroc.
2. Bd. 16 Decembrie 1989 – Calea Șagului – Bd. Dâmbovița – aproximativ 14 locații – Operatorii valorifică aici accesibilitatea directă din trafic și vizibilitatea de pe bulevarde. Prezența piețelor și a spațiilor comerciale locale contribuie, de asemenea, la o bază stabilă de clienți recurenți. Totodată, zona reprezintă coridorul între sudul orașului și centru.
3. Complex Studențesc – Calea Martirilor – Girocului – aproximativ 7 locații – O a treia aglomerare se află în zona unde predomină tinerii, aceștia fiind adesea în căutarea divertismentului de acest tip. Prezența sălilor este astfel adaptată specificului zonei și comportamentului publicului.

Per total, Timișoara are o distribuție mai echilibrată a sălilor de jocuri de noroc. De menționat că, față de celelalte orașe, aici există inițiative civice și presiune socială menite să limiteze expansiunea operatorilor de jocuri de noroc.

5. Constanța

Cu o populație de aproximativ 264.000 de locuitori, Constanța numără în jur de 75 de agenții de jocuri de noroc active, cifră ce o plasează alături de Brașov în topul orașelor cu cea mai mare concentrație de astfel de locații.

Distribuția geografică denotă focare de astfel de săli în special în cartierele populate permanent, nu neapărat în zonele turistice. Iată topul celor mai dense zone din punct de vedere al agențiilor de jocuri de noroc:

1. Bd. Alexandru Lăpușneanu – Tomis Nord – Bd. Tomis – aproximativ 22 de locații – Un cumul de factori face ca această zonă să prospere pentru agențiile de jocuri de noroc: rezidenții permanenți, studenții din campusul Universității Ovidius, și prezența City Park Mall și a altor spații comerciale în apropiere. Mai mult decât atât, zona aduce profit constant, compensând pentru liniștea din stațiunea Mamaia din afara sezonului estival.
2. Bd. 1 Decembrie 1918 – Str. Ion Luca Caragiale – zona Gară – aproximativ 11 locații – Zona se remarcă prin fluxul turistic sezonier și, deși numărul agențiilor este mult mai mic decât în cartierele marginale, activitatea lor crește semnificativ în sezon.
3. Centru – Str. Mircea cel Bătrân – Bd. Mamaia – aproximativ 11 locații – Zona se remarcă deoarece leagă centrul orașului de zona turistică Mamaia. Aceste artere principale sunt intens circulate atât de localnici, cât și de turiști, ceea ce generează un flux constant de clienți.

De menționat că, în sezonul estival, stațiunea Mamaia găzduiește mai multe cazinouri temporare, care se bucură de traficul turistic intens.

6. Craiova

Craiova este orașul-campion când vorbim despre cea mai mare densitate a sălilor de jocuri de noroc raportată la populație. Cu 86 de unități active, există câte o agenție la fiecare 2.700 de locuitori, cel mai ridicat coeficient de densitate dintre marile centre urbane.

În cele ce urmează, analizăm cele 3 zone cu cele mai multe săli de joc din Craiova:

1. Centru – Calea București – Bd. Nicolae Titulescu – aproximativ 26 de locații – Fiind nucleul comercial și de divertisment al orașului, această zonă oferă o clientelă diversă, de la studenți și funcționari, până la turiști. Astfel, sălile sunt plasate strategic lângă agenții de loterie, case de schimb valutar și în apropierea barurilor și restaurantelor centrale.
2. Str. Dezrobirii – Piața Gării – Str. Brazda lui Novac – aproximativ 26 de locații – Străzile Dezrobirii și Brazda lui Novac sunt intens circulate și au o activitate comercială constantă, datorită proximității față de gara orașului și de piața Constantin Brâncuși.
3. Craiovița Nouă – Bd. Tineretului – Bd. Oltenia – aproximativ 14 locații – Agențiile din acest cartier rezidențial sunt grupate în special în apropierea ultimelor stații de tramvai și autobuz, unde se află și centrul comercial principal al zonei. Mai mult, izolarea geografică relativă a Craioviței față de restul orașului încurajează consumul de divertisment chiar în interiorul cartierului.

7. Brașov

La egalitate cu Constanța din punct de vedere al numărului de cazinouri – 75 de unități înregistrate – Brașovul are, însă, o populație mai mică, de aproximativ 237.000 de locuitori. Ca densitate, avem câte o sală la fiecare 3.100 de locuitori.

Harta păcănelelor brașovene arată o concentrație a agențiilor în zone cu trafic intens, precum centrul istoric și marile bulevarde din cartierele noi. Iată topul celor mai aglomerate 3 astfel de zone:

1. Bd. Saturn – Calea București – Str. Zizinului – aproximativ 36 de locații – Cartierul Astra, cu piața agroalimentară cu același nume, este zona cea mai stabilă pentru agențiile de jocuri de noroc. Locuitorii permanenți cu o condiție financiară medie reprezintă segmentul de populație ideal pentru genul de divertisment oferit de sălile de jocuri.
2. Bd Gării – Bd. Alexandru Vlahuță – aproximativ 8 locații – Zona centrului nou are o aglomerare mai mică de săli de jocuri de noroc, însă se bucură de trafic intens. Mai mult, zona gării aduce un flux constant de navetiști și turiști în căutare de distracții. Astfel, deși numărul agențiilor este considerabil mai mic decât în cartierul Astra, acestea se bucură de o vizibilitate mult mai mare.
3. Bd. Griviței – Str. 12 Decembrie – aproximativ 7 locații – Bulevardul Griviței și Strada 12 Decembrie sunt intens circulate de navetiști și rezidenți din cartierele adiacente, generând astfel un flux constant de clienți.

Vedem în cazul Brașovului cum agențiile de jocuri de noroc nu și-au făcut încă loc în Centrul Istoric al orașului, harta noastră înregistrând doar o astfel de locație în zonă. Aici, operatorii au preferat să se concentreze pe Centrul Nou, acolo unde se pot bucura de clienți constanți.

8. Galați

Galați, important centru industrial, are și el 45 de agenții active răspândite în cartierele sale. Densitatea este similară cu cea a Bucureștiului: câte o agenție la fiecare aproximativ 4.800 de locuitori.

Iată topul celor 3 zone cu cele mai multe săli de joc:

1. Str. Oțelarilor – Str. Brăilei (zona Micro 19-20) – aproximativ 15 locații – Construite în anii ‘70 pentru muncitorii de la Combinatul Siderurgic, aceste cartiere au suferit economic dupa 1990, fapt ce explică rata ridicată de șomaj din zonă. Astfel, speranțele de câștig la jocuri de noroc sunt mai mari aici, fapt ce explică aglomerarea mare de operatori.
2. Str. Brăilei (zona Țiglina I – Mazepa) – aproximativ 15 locații – Agențiile de jocuri de noroc s-au aglomerat aici datorită prezenței complexului comercial Potcoava de Aur și a piețelor din jur și, deci, a densității mari a populației. Barurile de cartier din Țiglina au deseori săli de pariuri atașate, unde generațiile mai în vârstă se intersectează cu tineri pasionați de sport, asigurând astfel o clientelă stabilă operatorilor de aici.
3. Bd. Siderurgiștilor – Bd. Traian Vuia – Bd. Henri Coandă – aproximativ 12 locații – Această zonă concentrează săli de jocuri de noroc datorită rolului său de axă principală de tranzit și a densității rezidențiale ridicate din cartierele adiacente.

Galați oferă un exemplu unde cartierele marginale nu reprezintă o zonă de interes pentru operatorii de jocuri de noroc, aceștia preferând zonele centrale și fostele cartiere muncitorești, unde există deja o predispoziție spre astfel de activități.

9. Ploiești

Ploieștiul a căpătat renumele, deloc măgulitor, de oraș al păcănelelor, datorită numărului și densității ridicate de săli de jocuri de noroc. Avem de-a face cu 48 de locații active la o populație de aproximativ 180.000 de locuitori – câte o agenție la fiecare 3.700 locuitori.

Densitatea ridicată nu este deloc surprinzătoare, având în vedere că anumite zone din oraș sunt înțesate cu agenții de pariuri și cazinouri unele lângă altele. Situația celor mai aglomerate zone arată așa:

1. Bd. Republicii – Șos. Nordului – aproximativ 17 locații – Fiind un oraș industrial important, Ploieștiul și, mai ales cartierul Nord, unde se și regăsește rafinăria Vega, reprezintă un teren fertil pentru agențiile de jocuri de noroc. Amplasarea lor strategică se datorează densității mare a populației din acest cartier, dar și prezenței autogării Nord, un punct de tranzit care aduce zilnic o sumedenie de navetiști în oraș.
2. Bd. Republicii (zona centrală) – Piața Eroilor – Str. George Coșbuc – aproximativ 15 locații – Operatorii de jocuri de noroc își fac prezența și în inima orașului, acolo unde se bucură de o vizibilitate crescută și de fluxul constant de trecători, fie că sunt funcționari sau tineri în căutare de divertisment. Tot aici regăsim și Hotelul Central, care găzduiește turiști și călători, o altă categorie vizată de agențiile de jocuri de noroc.
3. Șos. Vestului – Str. Mărășești – Str. Gheorghe Grigore Cantacuzino – aproximativ 10 locații – Cartierele rezidențiale din vestul orașului atrag operatorii de jocuri de noroc din cauza prezenței piețelor. Astfel, cetățenii care locuiesc aici tind să își petreacă majoritatea timpului în interiorul cartierului și, de aceea, sunt predispuși la a-și încerca norocul în astfel de săli de jocuri.

În concluzie, Ploieștiul reprezintă un caz emblematic al expansiunii jocurilor de noroc urbane: un oraș de dimensiuni medii unde efectele agențiilor de jocuri de noroc se fac tot mai mult simțite și discutate în spațiul public.

10. Oradea

Oradea iese în evidență în această hartă nu prin numărul agențiilor active (moderat comparativ cu celelalte orașe mari), ci prin acțiunile ferme ale autorităților locale. Încă din 2017, Oradea a decis să interzică funcționarea sălilor de jocuri de noroc în centrul istoric al orașului. Primăria, condusă la acea vreme de Ilie Bolojan, a implementat reguli stricte de urbanism menite să revigoreze zona centrală, excluzând casele de pariuri, sălile de joc și amaneturile din perimetrul ultracentral. Această inițiativă vizionară a fost un model preluat ulterior și de alte orașe (Reșița, de exemplu, a adoptat măsuri similare în 2020).

Astăzi, sălile de jocuri se concentrează geografic astfel:

1. Str. Transilvaniei – Piața Rogerius – Bd. Dacia – aproximativ 23 de locații – Cartierul Rogerius a devenit ținta operatorilor de jocuri de noroc tocmai pentru că se află în apropierea centrului, dar și pentru că aici se află o importantă piață agroalimentară cu același nume. Astfel, sălile de jocuri pot atrage de la turiști veniți din toate colțurile lumii la rezidenți permanenți.
2. Str. Nufărului – aproximativ 14 locații – Această zonă se află la ieșirea din Oradea către Băile Felix și este în continuă creștere. Pe artera principală se regăsesc numeroase centre comerciale, cărora li se adaugă și sălile de jocuri de noroc. Astfel, fiind o importantă zonă urbană plasată strategic, Nufărul atrage atât rezidenți permanenți, cât și turiști cazați în stațiuni, crescând traficul de oameni în căutarea distracției.
3. Calea Aradului – aproximativ 7 locații – Calea Aradului este artera principală de ieșire din oraș, așadar atrage trafic intens, generat mai ales de navetiști. Este locația perfectă pentru operatorii de jocuri de noroc care se bazează pe vizibilitate și accesul direct din trafic.

Chiar dacă și aici agențiile de jocuri de noroc au câștigat teren, Oradea rămâne un exemplu pozitiv de intervenție locală, punând în practică un model care ar putea fi urmat și de alte comunități pentru a proteja patrimoniul urban și bunăstarea publică.

Concluzie

Harta păcănelelor din marile orașe ale României conturează o imagine destul de clară: sălile de jocuri de noroc au devenit omniprezente în peisajul urban, uneori în aceeași măsură în care întâlnim bănci, farmacii sau biserici.

Tiparul este mai mult sau mai puțin același în fiecare oraș: agențiile se aglomerează în centru, datorită traficului intens de turiști și locuitori, iar pentru profit stabil, acestea se grupează și în cartierele rezidențiale marginale cu potențial de creștere în densitate.

Astfel, zonele cu mulți locuitori, tranzit intens și vulnerabilitate socială tind să devină focare pentru operatorii de jocuri de noroc. Această distribuție sugerează că expansiunea jocurilor de noroc nu este întâmplătoare, ci urmărește cu precizie concentrarea populației și a fluxurilor urbane.

Metodologie

Prezenta analiză a fost realizată prin coroborarea datelor de localizare geografică cu indicatorii demografici oficiali din România. Obiectivul a fost identificarea tiparelor de distribuție a operatorilor de jocuri de noroc în principalele 10 centre urbane ale țării.

1. Colectarea datelor: În absența unui registru public centralizat cu coordonate GPS, datele au fost extrase utilizând API-ul DataForSEO, care centralizează listările comerciale din Google Maps. Setul de date cuprinde agenții de pariuri sportive, săli de jocuri de noroc și cazinouri active la nivelul anului 2025.
2. Prelucrarea și validarea datelor: Echipa digitalmint.ro a filtrat informațiile extrase pentru a elimina duplicările și punctele de interes inactive. Localizarea precisă a fost realizată prin maparea adreselor poștale și a coordonatelor GPS. Este important de menționat că cifrele reprezintă o estimare bazată pe prezența online a locațiilor fizice, existând posibilitatea unor mici variații față de situația de pe teren.
3. Analiza densității și clusterizarea: Pentru identificarea „zonelor fierbinți” (hotspots), am utilizat tehnici de clusterizare geografică, grupând locațiile pe micro-areale urbane (cartiere sau intersecții majore).

• Densitatea per capita: A fost calculată prin raportarea numărului de locații la populația rezidentă, conform datelor Recensământului din 2021 (INS).
• Corelația urbanistică: Distribuția a fost analizată în raport cu infrastructura de transport (gări, autogări), fluxurile pietonale masive și zonele comerciale tradiționale.