Sălile de jocuri de noroc în zonele turistice – propunere strategică

by Svetlana Stefanova, 14 Octombrie 2025

Un nou proiect legislativ vizează relocarea sălilor de joc din România, concentrându-le în principalele destinații turistice ale țării.

Creștere economică prin turism și reglementarea jocurilor de noroc © Mohamed_hassan Pixabay

Ce veți citi aici:

• AUR propune modificarea Legii Jocurilor de Noroc pentru zonele turistice
• 37 de deputați susțin inițiativa privind dezvoltarea echilibrată
• Proiectul promite creșterea investițiilor și taxelor locale
• Criticii spun că nu reduce dependența de jocuri

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a lansat o inițiativă legislativă care urmărește alinierea industriei jocurilor de noroc cu strategia de dezvoltare turistică a României. Conform proiectului, sălile de joc ar trebui amplasate exclusiv în cele 56 de stațiuni turistice oficial recunoscute din țară.

Măsura are scopul de a aduce o coerență geografică sectorului și de a valorifica potențialul economic al turismului. Partidul consideră că actuala distribuție a sălilor de joc nu este strategică și nu generează suficiente sinergii între turism și divertisment.

Prin relocarea acestora în zonele turistice, AUR susține că se vor stimula investițiile în infrastructura de ospitalitate, cum ar fi hotelurile, restaurantele și centrele de conferințe.

Obiectiv: dezvoltare echilibrată și atractivitate internațională

Potrivit inițiatorilor, proiectul ar putea poziționa România drept o destinație competitivă în Europa Centrală și de Est. Un asemenea model, spun ei, ar genera o “dezvoltare teritorială echilibrată”, concentrând activitățile economice în locurile unde turiștii deja contribuie la economia locală.

Cele 37 de semnături din Parlament care sprijină inițiativa reflectă interesul pentru o strategie economică integrată, în care turismul și industria jocurilor de noroc ar colabora în beneficiul ambelor sectoare. De asemenea, propunerea ar oferi operatorilor existenți din stațiuni un avantaj strategic, încurajând în același timp investițiile în proiecte integrate de dimensiuni mari.

Beneficii economice anticipate

AUR estimează că relocarea sălilor de joc ar duce la o creștere considerabilă a veniturilor fiscale. Taxele locale și încasările din TVA ar urma să crească odată cu extinderea infrastructurii și cu intensificarea activităților economice sezoniere. Stațiunile ar deveni, astfel, centre de divertisment complexe, capabile să atragă turiști interni și internaționali.

De asemenea, partidul consideră că această măsură ar încuraja investitorii privați să dezvolte resorturi moderne care includ spații de divertisment, cazare și gastronomie locală. Rezultatul așteptat este o economie turistică mai competitivă și mai sustenabilă.

Măsuri pentru reducerea riscurilor asociate jocurilor de noroc

Pentru a răspunde preocupărilor legate de dependența de jocuri, AUR propune introducerea unor echipe de personal specializat în stațiunile turistice. Aceștia ar monitoriza comportamentul jucătorilor și ar interveni preventiv în cazurile de risc. Ideea este că zonele turistice, fiind mai controlate și mai puțin accesibile populației vulnerabile, pot reduce impactul social al jocurilor de noroc.

Totuși, proiectul nu prevede închiderea sălilor existente din alte localități, ci doar o relocare treptată a noilor licențe în zonele turistice. Astfel, criticii consideră că inițiativa ar putea avea un impact limitat asupra reducerii dependenței, chiar dacă promite o distribuție mai „strategică” a industriei.

Context legislativ și posibile provocări

Această propunere vine la un an după ce România a interzis funcționarea sălilor de joc în orașele mici, cu mai puțin de 15.000 de locuitori ceea ce a fost o decizie care a generat controverse și contestații la Curtea Constituțională. Excepțiile au fost deja prevăzute pentru stațiunile turistice, unde operatorii pot obține licențe temporare.

Prin noul proiect, AUR încearcă să extindă această excepție și s-o transforme într-un principiu general de politică publică. Rămâne însă de văzut dacă propunerea va trece de filtrul parlamentar și dacă va fi acceptată de ceilalți actori politici, dat fiind impactul economic și social pe care l-ar putea avea asupra comunităților non-turistice.

Concluzii

Proiectul legislativ al AUR marchează o nouă etapă în dezbaterea privind rolul jocurilor de noroc în economia României. Deși promite o dezvoltare mai coerentă și o integrare cu turismul, efectele sale reale vor depinde de modul în care va fi aplicat și monitorizat. România se află, astfel, la un nou punct de cotitură între divertisment, dezvoltare și responsabilitate socială.