Primarii cer putere în reglementarea jocurilor de noroc

by Svetlana Stefanova, 10 Septembrie 2025

O nouă inițiativă legislativă aduce o schimbare majoră, oferind primarilor puterea de a controla amplasarea și funcționarea sălilor de jocuri.

Primarii decid viitorul jocurilor © kalhh , Pixabay

Ce veți citi aici:

• Primăriile și consiliile locale ar putea decide amplasarea exactă sau interzicerea completă a sălilor de jocuri
• Noile reglementări ar permite introducerea unor taxe locale
• Proiectul apare după un audit guvernamental care a scos la iveală slăbiciuni majore în supravegherea ONJN
• Criticii avertizează că schimbările legislative ar putea destabiliza industria

Proiectul prezentat de Ministerul Dezvoltării urmărește să ofere autorităților municipale puteri sporite în reglementarea industriei jocurilor de noroc. În prezent, licențele sunt acordate exclusiv la nivel național, prin Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc, iar municipalitățile nu au decât un rol consultativ.

Noua lege prevede emiterea unor „autorizații de zonare” de către primării și consilii locale. Acestea ar stabili zonele unde sălile de jocuri și agențiile de pariuri pot funcționa, dar și unde accesul lor este interzis. Deciziile ar putea fi motivate prin argumente legate de urbanism, sănătate publică sau siguranța comunitară.

Pentru prima dată, administrațiile locale ar primi autoritatea de a bloca total funcționarea sălilor de jocuri în anumite cartiere, străzi sau chiar pe întreg teritoriul unei localități. Această schimbare este considerată de susținători drept o măsură de protecție a comunităților, dar criticii o privesc ca pe o sursă de arbitrar și instabilitate legislativă.

Declarații ferme din partea liderilor politici

Prim-ministrul Ilie Bolojan a explicat necesitatea acestei descentralizări, afirmând că

Nu este suficient să autorizăm jocurile de noroc doar la nivel național. Primăriile trebuie să stabilească intensitatea acestor activități, fie că este vorba de un cartier, o stradă sau o stațiune precum Mamaia. Primarii vor decide dacă au nevoie de săli de jocuri și câte astfel de spații pot funcționa. Astăzi, orașele noastre sunt invadate de săli de jocuri, iar comunitățile trebuie să recâștige controlul. – Ilie Bolojan, Prim-ministru

Primarul din Reșița, Nelu Popa, a avut un discurs și mai radical. El a descris fenomenul pariurilor ca „un adevărat drog care distruge destine, mai ales ale tinerilor.” Popa a promis să folosească legea pentru a muta sălile de jocuri din centrul orașului și din apropierea școlilor, protejând astfel zonele frecventate de tineri și familii.

Introducerea unor taxe speciale pentru operatori

Proiectul de lege nu se limitează doar la reglementarea amplasării, ci introduce și posibilitatea perceperii unor taxe speciale. Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a precizat că municipalitățile vor putea institui o taxă anuală suplimentară pentru operatorii de jocuri licențiați.

Autoritatea locală poate decide amplasarea acestor activități pe anumite străzi sau zone, în funcție de interesul comunității. Totodată, poate institui o taxă specială anuală, pe care operatorul licențiat să o plătească pentru a desfășura activitatea – Cseke AttilaMinistrul Dezvoltării

Veniturile obținute din aceste taxe ar urma să fie direcționate către servicii publice, programe sociale și întărirea capacității poliției locale. Susținătorii consideră că acest mecanism ar compensa costurile sociale ridicate asociate fenomenului jocurilor de noroc. Totuși, industria avertizează că noile poveri fiscale ar putea reduce competitivitatea și stimula activitatea ilegală.

Auditul ONJN și lipsa de încredere

Un rol important în declanșarea acestei inițiative l-a avut auditul guvernamental realizat asupra ONJN pentru perioada 2019 – 2023. Rezultatele au arătat pierderi uriașe pentru buget, estimate la aproape un miliard de euro din taxe și comisioane neîncasate.

Cauza principală a fost identificată în supravegherea deficitară și în sistemele informatice depășite. Scandalul a dus la demisia fostului președinte ONJN, Gheorghe-Gabriel Gheorghe, înlocuit în aprilie 2025 de Vlad-Cristian Soare.

Unii parlamentari ai Uniunii Salvați România (USR) au cerut ca atribuțiile ONJN să fie transferate către Ministerul Finanțelor și ANAF. În paralel, au fost avansate propuneri temporare, precum plafonarea depunerilor jucătorilor la 10% din venit, însă acestea au fost contestate de ONJN pe motive de imposibilitate tehnică.

Contextul fiscal complicat

Decentralizarea propusă se suprapune cu o perioadă de austeritate fiscală. Pentru a reduce deficitul bugetar de 7% din PIB, Guvernul a majorat taxele în sectorul jocurilor de noroc. Operatorii online plătesc acum 27% din venitul brut din jocuri, față de 21% anterior.

Operatorii tradiționali de retail se confruntă cu o cotă de 23%, iar cei de aparate de slot achită taxe și mai mari. În plus, jucătorii sunt impozitați direct la sursă cu o taxă de 4% pe câștiguri. Specialiștii avertizează că această povară fiscală cumulată riscă să ducă o parte a jucătorilor spre platforme ilegale.

Totodată, Parlamentul a votat o lege care interzice sălile de jocuri în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori. Această măsură, coroborată cu proiectul de descentralizare, creează un climat legislativ impredictibil pentru operatori și investitori.

Stadiul legislativ al proiectului

Potrivit agenției de consultanță 4H, proiectul intitulat „Măsuri pentru creșterea capacității financiare a unităților administrativ-teritoriale” a trecut prin consultare publică și a primit aviz pozitiv din partea Consiliului Economic și Social pe 29 august 2025.

Cu toate acestea, inițiativa se află încă la nivelul Guvernului și nu a ajuns în Parlament pentru dezbatere și vot. În funcție de discuțiile politice, legea ar putea fi adoptată, modificată semnificativ sau blocată. Totuși, sprijinul crescând din partea primarilor pare să-i ofere șanse reale de implementare.

Proiectul de descentralizare privind reglementarea jocurilor de noroc marchează un moment critic pentru România. Dacă va fi adoptat, acesta va schimba fundamental echilibrul dintre autoritatea națională și cea locală, conferind primarilor un rol decisiv.