România crește taxele la jocuri de noroc pentru operatori și jucători
Noile creșteri fiscale din jocurile de noroc schimbă radical costurile pentru operatori și modul în care jucătorii sunt impozitați.
Ce veți citi aici:
- Majorări semnificative de taxe pentru operatorii online și retail, conform noilor reglementări fiscale.
- Taxă anuală suplimentară de 1.000 euro pentru fiecare aparat slot machine din exploatare.
- Impozitare directă de 4% pentru toate câștigurile jucătorilor, fără prag neimpozabil.
- Critici privind riscul creșterii pieței negre și migrarea către platforme offshore.
Pe 4 iulie 2025, Guvernul condus de premierul Ilie Bolojan a aprobat un pachet fiscal amplu, menit să ajute România să atingă obiectivul de deficit bugetar de 7% din PIB, conform cerințelor Uniunii Europene. Una dintre cele mai controversate măsuri o reprezintă majorarea taxelor din sectorul jocurilor de noroc.
Operatorii de jocuri online vor plăti 27% din veniturile brute din jocuri (GGR), în creștere de la 21%. Cei din sectorul retail vor fi impozitați cu 23% din GGR. În plus, operatorii de aparate de tip slot vor achita o taxă anuală suplimentară de 1.000 de euro pentru fiecare aparat, o povară considerabilă mai ales pentru afacerile afectate de interdicțiile în localitățile mici.
Impozitare mai dură pentru câștigurile jucătorilor
Jucătorii vor simți și ei direct efectele noilor reglementări. Toate câștigurile, indiferent de valoare, vor fi impozitate la sursă cu 4%, față de 3% anterior. În lipsa unui prag neimpozabil, chiar și câștigurile mici vor fi afectate.
Spre deosebire de România, state precum Germania, Franța și Belgia nu impozitează câștigurile din jocuri de noroc, iar în Spania sau Polonia taxarea începe doar după depășirea unor praguri generoase.
Cum a evoluat sistemul de taxare a câștigurilor
Structura actuală de taxare a câștigurilor, prezentată în detaliu de Profit.ro, evidențiază diferențele majore față de sistemul anterior și față de propunerea inițială a Guvernului, arătând cum procentajele și pragurile de impozitare au fost modificate semnificativ.
Regim anterior reformei:
- Până la 10.000 lei: 3%
- 10.001 – 66.750 lei: 300 lei + 20% din suma ce depășește 10.000 lei
- Peste 66.750 lei: 11.650 lei + 40% din suma ce depășește 66.750 lei
Versiunea adoptată (4 iulie 2025):
- Până la 10.000 lei: 4%
- 10.001 – 66.750 lei: 400 lei + 20% din suma ce depășește 10.000 lei
- Peste 66.750 lei: 11.750 lei + 40% din suma ce depășește 66.750 lei
Propunerea inițială (abandonată):
- Până la 10.000 lei: 10%
- 10.001 – 66.750 lei: 1.000 lei + 20% din suma ce depășește 10.000 lei
- Peste 66.750 lei: 12.350 lei + 40% din suma ce depășește 66.750 lei
Această reducere față de planul inițial a fost privită ca o concesie, însă pentru mulți jucători impactul rămâne semnificativ.
Riscul migrației spre piața neagră
Măsurile anunțate au stârnit numeroase reacții critice din partea operatorilor din industrie, care avertizează că taxarea mai dură ar putea determina tot mai mulți jucători să prefere platformele nelicențiate din afara țării, unde impozitarea nu se aplică.
Creșterea fiscalității este percepută ca o descurajare a participării în cadrul legal, în special pentru cei care joacă ocazional. O astfel de migrare către piața neagră ar putea contrazice scopul declarat al autorităților, acela de a majora veniturile din taxe.
În plus, acest fenomen ar spori riscurile pentru consumatori, întrucât operatorii nereglementați nu oferă aceleași garanții privind siguranța și protecția jucătorilor.
Reacții dure din mediul economic
Președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, a declarat:
Ne opunem categoric creșterilor de taxe și considerăm profund nedrept ca sectorul privat să plătească din nou pentru iresponsabilitatea guvernelor din ultimii ani. Dan Șucu, Președintele Confederației Patronale Concordia
Confederația reprezintă 20 de sectoare economice majore, cu peste 450.000 de angajați și o contribuție de 30% la PIB. Consiliul Economic și Social (CES) a criticat, la rândul său, pachetul fiscal, susținând că acesta supraîncarcă mediul privat.
Totuși, Guvernul susține că măsurile sunt necesare pentru a reechilibra economia, în condițiile în care România a pierdut aproape 1 miliard de euro din taxele aferente jocurilor de noroc între 2019 și 2023.
Probleme la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc
O parte din pierderi se datorează deficiențelor majore ale Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), conform unui audit care a arătat că instituția funcționează cu sisteme IT depășite, nu monitorizează eficient cine deține licență sau plătește taxele și nu a aplicat corect taxa de 2% pe participarea la jocuri online, introdusă în 2019.
ONJN se alătură forumului european GREF
Într-o altă evoluție, ONJN a aderat la Gambling Regulators’ European Forum (GREF), alături de alte 43 de autorități de reglementare. GREF a salutat această aderare, subliniind că:
Va întări expertiza colectivă și capacitatea de a aborda provocările în schimbare ale reglementării jocurilor de noroc în Europa – Isabelle Falque-Pierrotin, președinta Gambling Regulators’ European Forum, GREF
Această participare ar putea oferi României acces la bune practici și la cooperare internațională, însă rămâne de văzut dacă problemele interne ale ONJN vor fi rezolvate suficient de rapid pentru a restabili încrederea industriei.
De peste 6 ani, Svetlana este activ implicată în industria jocurilor de noroc și a gamingului, acumulând experiență vastă în crearea de conținut, optimizarea SEO și scrierea de articole și recenzii. Ea a contribuit la numeroase platforme online, oferind materiale informative care ajută jucătorii să-și îmbunătățească strategiile.
